Институт эффективной политики

Институт эффективной политики

4 июня 2020
Информационно-аналитические материалы

CORONAVIRUSUL COVID-19. Șansele ratate

Astăzi, când cu atâta înverșunare discutăm despre coronavirus, băgându-ne singuri într-o mare incertitudine, ar trebui să ne aducem aminte despre aceea ce am făcut în perioada de independență noi, guvernanții și oamenii de știință din Republica Moldova pentru a contracara astfel de epidemii.

CORONAVIRUSUL COVID-19. Șansele ratate
Am menționat recent, că în Moldova s-au făcut cercetări serioase în domeniul medicamentelor antigripale și nu numai.

Unul din aceste preparate  este PaCoVirinul, inventat de profesorii Pavel Chintea și Constantin Spânu.

Au fost  primite de către acești doi profesori câteva patente de obținere și de utilizare a pacovirinei contra hepatitei B, HIV Sida, gripei aviare si gripei sezoniere. Dar de ce nu au mers mai departe aceste cercetări și de ce nu s-a organizat producerea și promovarea acestui interesant si important preparat medical natural,  obținut de savanții moldoveni. De menționat că proiectului științific de cercetare a acestor preparate nu i-a ajuns anul acesta 0,25 puncte pentru a câștiga  concursul. Sper ca această problema să fie urgent rezolvată în ultimul apel lansat. Dar încă o dată menționăm despre  lipsa susținerii suficiente a științei, monopolul asupra medicamentelor si blocarea promovării preparatelor farmaceutice autohtone pe piață.

Trebuia de plecat în alte țări așa cum a făcut-o răposatul prof. Mircea Ciuhrii si acolo de promovat invențiile noastre , numai ca ele de acuma nu  mai sunt  produse moldave, iar țara noastră nu va mai avea acele zeci și sute de milioane de euro profit. Îmi aduc aminte ce luptă au pornit împotriva profesorului unii academicieni, directori de institute, pseudosavanți și chiar guvernanți.

Astfel de cazuri de istorii de insucces a Moldovei putem prezenta multiple.

Constatam ca din 1992, de la independența Moldovei,  au fost ratate  mai multe șanse pentru susținerea dezvoltării acestui domeniu.

Vreau sa aduc căteva exemple:      

1.         In 1992 când am revenit din Italia , unde am activat stagiar apoi profesor asociat la universitatea din Roma La Sapienta, am creat la USM catedra și centrul științific de chimie industriala și ecologică.

Deoarece am inițiat pregătirea chimiștilor tehnologi, inclusiv farmaciști și cosmetologi, sigur că era necesar să avem și o uzină chimică de producere a substanțelor chimice.  Am găsit această întreprindere nefinalizată la academie. În acest context Universitatea  de Stat la insistența mea a încercat să transfere acest bun de la academie la universitate.

Iar pentru a  finaliza construcția uzinei era necesar de un mln de lei. Rectorul universității de atunci era gata să aloce acești bani din bugetul universității. Academia nu avea acești bani și nu se știa dacă îi vor mai avea vreo dată. Această uzină era necesară  pentru producerea substanțelor chimice inclusiv a celor farmaceutice,  deoarece se știa ca in palmaresul cercetătorilor din Moldova, îndeosebi a celor de la institutele de chimie, microbiologie, genetică, a universităților de stat și de medicină se găseau foarte multe substanțe sintetizate sau extrase din plante si era cazul să avem capacități de a le produce la nivel industrial. 

Ne-am adresat către președintele AȘM, care ne-a spus că această problemă trebuie sa o hotărască prezidiumul. Câteva luni ei s-au forfăit până într-o zi ne-au comunicat că cu regret s-au furat cele 10 reactoare din aramă care costau câteva mln de lei. Așa s-a pus cruce pe o șansă de a fabrica substanțe chimice și farmaceutice  în Republica Moldova.

2.         În 2004, după ce am fost ales președinte al Academiei, am incercat să dezvoltăm mica uzina a institutului de chimie “Izomer”. Am numit-o pe Aliona Mereuță, pe atunci tânăra doctor in tehnologe chimică, apropo a fost prima chimistă moldoveancă susținută in tehnologie chimică sub conducerea științifică a mea. Inițial am început producerea acidului tartric, coloranților, insecticidelor, produselor inflamabile ș.a.m.d., substanțe obținute de chimiștii moldoveni. Când am început să discutăm despre producerea unor substanțe farmaceutice, inclusiv pacovirinul, au început să ne frecventeze controlori și ne-au dat de înțeles că uzina produce deșeuri toxice și trebuie să o închidem. Atunci am hotărât să o mutăm la marginea orașului, în blocul experimental al Institutului de genetica. Am transferat-o și am prelungit lucrul. A fost  creată  întreprinderea AvanChim, în care eu am primit în baza patentelor mele acțiuni de 10%. Am făcut-o similar cum a procedat acad. V.Rudic care a creat o întreprindere privată biochimică pentru a produce minunatul sau medicament BIOR, obținut din spirulina.

De atunci s-a început urmărirea mea. Totul se făcea ca întreprinderea de producere a substanțelor chimice sa nu funcționeze.

3.         O altă șansă ratată este instalația cu raze ionizante de un mln de euro  primită de la agenția internațională de energie atomică, cu scopul să prelucrăm produsele agricole, alimentare, farmaceutice, cosmetice prin această metodă ecologică, care garantează stabilitatea produselor de la un an pana la doi. Pe piață  erau doi monopoliști de prelucrare a semințelor cu substanțe chimice, unul ministru, altul deputat. Deoarece acest utilaj venea în contradicție cu veniturile lor (aproximativ 2-3mln euro/an),  sigur ca ei au blocat în guvern și parlament această inițiativă a academiei. Până în ziua de astăzi acest utilaj stă neclintit la Academie. Dar câte s-ar fi putut să se realizeze: să diminueze poluarea mediului cu substanțe chimice, să asigure calitatea produselor agricole, alimentare, farmaceutice, cosmetologice s.a.m.d. Această experiență o au polonegii, ungurii, slovenii s.a. Noi am ratat-o din cauza unor oameni de afaceri care au pătruns la guvernare pentru ca sa-și rezolve problemele personale.

4.         Un alt exemplu regretabil este Institutul Național de Farmacie (INF).  În anii 2000 a început o luptă  a monopoliștilor din farmaceutică contra acestui institut  care  elibera avize pentru importul și exportul tuturor substanțelor farmaceutice. Aceasta încurca vânzătorilor și importatorilor de medicamente. Atunci, guvernarea, la care ei aveau lobby  a început să se gândească cum să scape de acest institut. Să-l lichideze nu puteau, deoarece comunitatea științifică era destul de puternică în perioada ceea și președintele țării de atunci susținea oamenii de știință, iar directorul  INF era Dl profesor universitar Boris Parii, care a participat activ și consecvent la fondarea INF. Atunci, s-a venit cu propunerea ca o parte din institut să fie transformat în Agenția medicamentului, iar altă parte să fie transmisă unui laborator de  la Universitatea de Medicină și Farmacie și să lipsească  INF de aceste reponsabilități. Eu personal m-am împotrivit. Am vorbit la ședința guvernului de câteva ori. Dar, în final, la 01 decembrie 2005 a fost lichidat  acest institut foarte bun, cu un șir  de savanți recunoscuți în lume, ca de exemplu acad. V. Procopișin, care s-a îmbolnăvit și a decedat din cauza aceasta. Nu a trecut mult timp după acest eveniment și a trecut în lumea celor drepți și ultimul director al INF, profesorul  universitar Boris Parii. Institutul  practic s-a transformat într-un laborator științific al USMF, care nu mai are acea valoare pe care o avea INF. Și aici am ratat șansa de a avea o instituție și persoane notorii capabile să se implice în rezolvarea problemelor de sănătate și să apere interesul național.

5.         Așa s-a întâmplat și cu un alt institut “MECAGRO”, care primea de la stat 3mln lei anual pentru știință  și comercializa producție scientologică și inovativă în valoare de  30-60 mln lei anual. După ce l-au eliberat din post pe acad. I.Habașescu, din care motiv s-a îmbolnăvit și a decedat, insitutul a dispărut, pentru că era o mare dorință a unui deputat să-l  privatizeze, dar nu s-a gândit că fără cercetătorii care inventau și raționalizau tehnologia proceselor pentru agricultură și veterinărie, industrie alimentară și medicală acest institut nu poate să existe.

6.         Cum am putea noi aprecia reforma actualei Agenții Naționale de Sănătate Publică (ANSP), anterior Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP), iar predecesor - Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Preventivă (CNȘPMP), care pe vremuri erau  instituțiile centrale în domeniul sănătății publice și medicinii preventive?!                  

Predecesoarea ANSP, Centrul Național de Sănătate Publică  era o instituție performantă recunoscută și acreditată național și internațional, care s-a isprăvit cu succes cu toate sarcinile sale legale și a făcut față la toate urgențele de sănătate publică, care s-au perindat în această perioadă. Cu regret, guvernul de atunci nu s-a ghidat de nici un model al vreunui stat, în care domeniul sănătății publice este funcțional, ci și-a creat propriul model, care practic s-a falimentat și nu este nici azi funcțional. Noua Agenție Națională de Sănătate Publică este un conglomerat de instituții și structuri, care nu au măcar tangențe în activitatea lor. Din 37 instituții de sănătate publică de nivel raional, municipal, național, care asigurau non-stop securitatea sanitaro-epidemiologică a statului, peste noapte a rămas doar una, în care au redus 58% de personal, care nu poate fi pregătit într-o zi!     Marele interes a  monopoliștilor de producere și import a alimentelor și nu numai - a ”câștigat”!?. Noua Agenție Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) s-a dovedit incompetentă și incapabilă în asigurarea calității și stabilității sanitaro-epidemiologice a țării!. Au avut loc zeci și sute de cazuri de intoxicații alimentare, după reformă, cu sute și mii de persoane afectate din cauza incompetențelor sanitare a ANSA.                                                                          

Ce am primit noi în rezultatul acestei reforme, le-au fost   luate medicilor igieniști, epidemiologi și microbiologi, pozițiile profesionale și responsabilitatea de a organiza controlul asupra stării sanitaro-epidemiologice și infecțioase, asupra calității mediului și a produselor alimentare din țară. Calitatea și inofensivitate produselor alimentare, în special a celor din import, rămâne destul de dubioasă. Este o mare problemă, pe care la fel am ratat-o și care ar putea avea consecințe pe termen lung. Și în acest caz a fost distrus un serviciu de stat competent și bine pregătit, și reduse esențial capacitățile de intervenție a ANSP, efect dovedit, din păcate cu exemple negative și în actuala pandemie de COVID-19.  

7.         În calitate de concluzie, vreau sa menționez, că nici o decizie politică nu poate fi benefică pentru societate, dacă nu este consultată cu comunitatea științifică și adevărații experții din domeniu. Ca rezultat, crizele care ne bântuie, urgențele de sănătate publică, nu pot fi  depășite fără prejudicii, sau pierderi enorme, inclusiv economice, nemaivorbind de impactul pe sănătatea și viața oamenilor, dacă nu sunt consultate cu cercetătoriii și experții din domeniu!.

8.         Actuala guvernare are o șansă  unicală – de a analiza gafele guvernărilor precedente pentru a îmbunătăți infrastructura și cadrul legal al unor instituții publice din domeniu pentru a îmbunătăți eficiența și funcționalitatea lor.

 

Дука Георгий, академик, профессор